Programul de sãnãtate NEWSTART® sau
Planul lui Dumnezeu
pentru sãnãtatea omului
Adaptare de Jean Marie Hametz, RN, dupa textul "Stilul de
viatä sänätos", Centrul de sänätate Hartland, USA.
Ce este sänätatea?
Sänätatea este absenta bolii, functionarea optimä a tuturor
sistemelor si organelor corpului uman. Esti tu sänätos? Poti
sä crezi cä daca te simti bine, esti sänätos? Te uiti la cei
mai in varsta si vazindu-le stilul de viatä, ai putea spune:
" Vezi, ei au fumat, au bäut si au mancat tot ce au vrut,
si uite ce mult träiesc si ce bine aratä! "
Dar ce poti sä spui despre tine ? Dacä vei adopta acelasi stil
de viatä crezi cä vei avea aceleasi sanse ca si ei?
Sint citiva factori importanti de care trebuie sä tii seama.
In primul rind, cu fiecare generatie care trece, puterea vitalä sau energia mostenitä la nastere de fiecare om, scade. Deci, fiecare generatie este mai slabä si mai degeneratä decit cea dinaintea ei. Aceasta inseamnä cä riscul imbolnavirii creste, afarä de cazul cä stilul de viatä ales previne bolile chiar de la inceput. In al doilea rind, räspindirea bolilor in rindurile populatiei animale este in crestere, si aceste boli sint transmise omului care consumä produsele animale ca de exemplu carnea, ouäle si produsele lactate. In al treilea rind, poluarea industriala si a oraselor, substantele chimice din hrana si apä, detergentii, toate sporesc riscul imbolnavirii. Si nu in ultimul rind, generatia de dinaintea noastra nu a fost asa de sedentarä ca generatia noastra. Cei dinaintea noastra umblau pe jos si munceau in aer liber, astfel protejindu-se de multele probleme create de inactivitate.
Asa cum existä o lege a gravitatiei, si anume cä ceea ce merge in sus trebuie sä si cadä jos, tot asa exista legi si in corpurile noastre. Legea cauzei si a efectului intotdeauna se dovedeste a fi adeväratä, chiar dacä nu o vedem sau o simtim. De exemplu dacä ai o dietä bogatä in zahär si gräsimi, pancreasul täu trebuie sä producä o cantitate crescuta de insulinä, hormonul necesar metabolizarii glucozei si a trigliceridelor din singe. Dupä o perioadä de timp, pancreasul, epuizat, nu va mai fi capabil sä producä cantitatea de insulinä necesarä corpului täu si astfel va apare diabetul, farä mäcar a fi constient de situatie de la inceput. Problema este cä, orideciteori este ales un stil de viata contrar legilor de functionare optimä a organismului, legea cauzei si a efectului va intra in actiune, si boala se va produce. De aceea este asa de important ca de fiecare datä sä luäm deciziile cele mai bune, care ne vor feri de imbolnävire.
Existä si un alt important
motiv pentru a fi sänatos si a ramine sanatos. Biblia ne spune
cä trupurile noastre sint temple ale Duhului Sfint si cä
Dumnezeu vrea ca sä locuiascä in noi si sä fie insotitorul
nostru permanent. Pentru ca Duhul lui Dumnezeu sä locuiasca in
noi, trebuie sä-i oferim un loc curat, neintinat de obiceiuri
rele. El vrea sä locuiascä in noi si sä ne vindece de toate
bolile noastre. Pentru cä mintea noastra este singurul mijloc de
comunicare cu Dumnezeu, necesar pentru a mentine relatia cu El,
trebuie sä ne pästräm o minte sänätoasä, in stare bunä de
functionare. Stilul de viata adoptat afecteazä in mod pozitiv
sau negativ fiecare sistem al organismului. Noi trebuie sä
invätäm sä luäm decizii bune. Doar atunci cind prin putere
primitä de sus vom face aceasta, vom putea sä mentinem o bunä
relatie cu Dumnezeu, izvorul tuturor binecuvantarilor.
Urmätoarele rinduri vä vor familiariza cu cei 8 stilpi de
baza ai stilului de viata sanatos.
Nutritia. Hrana bogatä in hidrocarbonati
complecsi, moderatä in proteine si säracä in gräsimi este cea
care a fost destinatä pentru corpurile noastre. Aproape toate
bolile anilor '90 sint direct legate de o dietä
necorespunzätoare.
Exercitiul fizic. "Sänätatea deplinä
este dependenta de o circulatie perfectä" Un program
riguros de exercitiu fizic mareste rezistenta corpului la boli,
redä vigoarea, alunga depresiunile nervoase, si produce un somn
mult mai odihnitor.
Apa. Bind o cantitate suficientä de apä,
necesitatile corpului vor fi satisfäcute. Folositä extern
(hidroterapia), apa stimuleazä sistemele circulator si nervos
vindecind bolile.
Soarele ajuta la furnizarea in mod natural a
vitaminei D, cu multiplele ei beneficii printre care si reducerea
nivelului de colesterol din singe. Folosite cu intelepciune,
razele soarelui refac vigoarea si vitalitatea organismului.
Temperanta. "Fä totul pentru slava lui
Dumnezeu." Acest principiu implica abstinenta totalä de la
lucrurile care sint vätämätoare si folosirea moderatä a celor
care sint benefice.
Aerul este unul din cele mai pretioase daruri
ale cerului oferit tuturor in mod gratuit. Respirarea unui aer
proaspät si curat are un efect tonic pentru nervii solicitati.
Cercetäri recente au arätat importanta oxigenärii tesuturilor
in prevenirea si vindecarea bolilor degenerative.
Odihna. A te odihni inseamna mai mult decit cele
opt ore de somn pe noapte. Träirea zilnicä dupä fiecare din
cele opt legi ale sanatatii joacä un rol vital in regäsirea
odihnei corpuIui, mintii si a sufletului.
Increderea in Dumnezeu. Dumnezeu vrea sä
lucreze in mintile si inimile noastre, si sä ne dea biruinta
asupra obiceiurüor noastre vechi si vatamatoare. El ne va da
dorinta in inimä si puterea sä ducem la capat schimbärile
necesare in stilul nostru de viata. Invatä sä te increzi in El
pentru biruinta si vindecare.
NUTRITIA
Cele ce vor urma sint sapte principii pentru o
buna alimentatie. Ele includ recomandäri din raportul
Comitetului Senatului American pentru Nutritie si Nevoi ale
Omului.
1.Redu consumul de
grasimi si elimina colesterolul din dieta!
Consumul de gräsimi nu ar trebui sä depäseascä 20% din
consumul zilnic de calorii. Cea mai sänätoasä dietä nu
contine colesterol. Cea mal buna metodä de reducere a grasimilor
din alimentatie este sä consumi cit mai putin ulei (nimic
prajit), sa nu maninci carne sau produse lactate. Multi isi
procurä 35%, 40% sau chiar 45% din caloriile zilnice din
grasimi. 30 de grame de grasime purä contine de douä ori mai
multe calorii (270 calorii), decit 30 de grame de proteinä purä
sau hidrocarbonat pur (120 calorii). Carnea, dulciurile,
produsele lactate si uleiul, sint in general concentrate in
grasimi (de obicei gräsime saturatä si colesterol) si contin
foarte putina apä. De exemplu, 99,5% din caloriile din margarina
sint luate din gräsimi. Aceasta inseamna cä pentru fiecare 100
de grame, 716 din 720 de calorii provin din gräsime. In
comparatie cu alimentele naturale nerafinate, margarina contine
foarte putinä apä (15-16%).
Fructele, legumele si zarzavaturile sint bogate in apä,
concentrate in vitamine si minerale, astfel incit ramine putin
loc pentru lipide (grasimi): de exernplu, banana contine 76%
apä, märul sau portocala 85%, cäpsunile 90%, iar pepenele 93%.
2.Mänincä mai multe
fructe, verdeturi si cereale nedecorticate!
0 dietä bogatä in fibre, säracä in grasimi si fara colesterol
ajutä la scäderea tensiunii arteriale, la regresia bolilor de
inima si a altor boli cronice degenerative. Corpul täu, mintea
ta, atitudinile tale in relatiiIe sociale si experienta ta de
muncä, toate vor fi afectate de boalä dacä nu-ti procuri
cantitatea adecvatä de vitamine si minerale, mai ales cind esti
sub stres. Consumind o mare varietate de alimente naturale si
nerafinate, nu numai cä iti vei procura substantele nutritive
necesare, dar si fibrele de care ai nevoie pentru regularea
traficului intestinal.
Multe substante nutritive se pierd in procesul de fabricatie
industriala. De exemplu, 20 de vitamine si minerale sint pierdute
din griu la fabricarea fainii albe si produselor derivate din
aceasta (paine, paste fäinoase). Numai 4 din aceste substante
nutritive sint adaugate ulterior la faina alba.
In general, cu cit hrana este mai naturalä (mai putin preparatä
si prefabricatä), cu atit mai bogat este continutul in substante
nutritive.
3.Evita produsele
animale!
Aceasta ar fi cea mai rapida cale de eliminare a gräsimilor
saturate si a colesterolului din dietä. Fructele, verdeturile,
cerealele, nucile, semintele si legumele (fasole, linte, mazäre,
etc.) nu contin colesterol si au putin sau deloc gräsime
saturatä. Trecerea la o dieta vegetarianä nu este dificilä.
Fasolea, cerealele, sau nucile vor inlocui carnea, si vei
constata cä e mult mai usor si gustos atunci cind mäninci
sänatos.
Modificä dieta ta din prezent inlocuind substantele nutritive de
sursä animalä, obtinute la a doua minä, asa cum este carnea
(de vitä, de pasäre, de peste), cu substante nutritive de
provenienta vegetalä obtinute la prima minä din natura. De
regulä, noi consumam aproape de douä ori mai multe proteine
decit avem nevoie. Iti poti asigura toate proteinele necesare
printr-o dietä vegetarianä bine echilibratä.
4.Evita dulciurile si
zaharul concentrat si rafinat!
In 1883, un american consuma in medie 900 de grame de zahär pe
an. Compara aceasta cu cifra de astäzi de 900 de grame pe
säptäminä. Aceasta inseamnä 46,8 kg de dulciuri intr-un an!
Urmezi si tu aceeasi directie? Sint cel putin 16 motive
importante care sä te indemne sa mäninci mai putin zahär
(despre aceasta vom vorbi mai tirziu).
Sintem noi constienti de faptul cä prin consumarea de deserturi
asa cum sint präjiturile, biscuitii si bomboanele, produse cum
sint bäuturile alcoolice, bäuturile räcoritoare, si
compoturile, asimiläm munti de zahar? Cea mai bunä metodä de a
evita aceste surse de zahär este sä cumperi mai putine alimente
gata preparate. Preparä-ti propria ta masä, incluzind
deserturi, dar cu mai putin zahär. Deasemenea, ai grijä sä
citesti eticheta fiecärui produs inainte de a-l cumpära.
Cind vorbim de zahär ne referim si la miere. Zahärul odatä
rafinat si concentrat (fie de cätre albine, fie prin procedee
industriale) este asimilat de corp in acelasi fel. Cea mai bunä
sursä de zahar este fructoza naturala (zahärul din fructe) si
anume din fructele proaspete cum ar fi un mär rumenit sau o
portocalä zemoasä.
5.Consuma mai putina
sare! Nu este usor sa te desparti de solnita de sare!
Dar multi au facut deja aceasta. In douä säptamini gustul se va
obisnui cu hrana mai putin säratä.
Pentru reducerea consumului de sare, iata citeva sugestii
ajutatoare:
·Gustä mincarea din farfurie si incearca sa te obisnuiesti cu
noul gust.
·Obisnuieste-te sä-ti placä hrana care nu are nevoie de sare,
de exemplu grapefruit, pepene, etc.
·Invatä sä folosesti verdeturi care sä dea mincärii o aromä
naturala.
·Cind gatesti sau coci, foloseste mai putina sare decit scrie in
reteta.
·Evita mincarea foarte säratä, asa cum este varza muratä.
6.Observa si modifica imprejurarile si modul in care
maninci!
Tine pentru o säptäminä un jurnal in care sä notezi locul si
timpul cind mäninci. Cei mai multi oameni sint surprinsi cind
descoperä cä o mare cantitate de calorii este asimilatä in
alte imprejuräri decit la masä. Obisnuieste-te sä maninci de
douä sau trei ori pe zi o masä hränitoare, si intr-o
atmosferä relaxantä. Manincä cu moderatie. Cind ai luat o
masä bogatä, stomacul täu necesitä un surplus de singe pentru
a ajuta la digerarea hranei. Aceasta inseamna cä o cantitate de
singe este luata de la creier si alte organe pentru a sustine
stomacul in indeplinirea functiei sale. De aceea te simti molesit
si apatic dupä ce ai mincat peste mäsurä. Cercetätori in
domeniul longevitätii au descoperit un element comun major in
stilul de viatä al longevivilor: ei au mese usoare! Al saptelea
principiu ne va spune de ce aceasta este atit de important.
7.Programeaza-ti
mesele!
In mod normal stomacul täu are nevoie de doua pinä la patru ore
ca sä digere hrana consumatä la o masä (pentru o masä mai
incärcatä este necesar chiar mai mult timp). Dacä se ia o
micä gustare sau o masä inainte ca cea de dinainte sä fie
digeratä, este ca si cum ai dori dinadins sä ai o indigestie
sau sä-ti produci fermentatie in stomac. Experientele
stiintifice au arätat cä gustärile si bäuturile nutritive
(lapte, supä, etc.) luate intre mese intirzie golirea stomacului
cu cel putin 16 ore! Aceasta este o crestere cu 400%. Mincatul
intre mese tine stomacul intr-o permanenta activitate fara a-i
läsa timp de odihna; chiar si o alunä sau un pahar de suc va
tulbura ciclul digestiv de activitate si repaus.
Multi nu stiu ca stomacul nu este un organ cu activitate
permanenta ca inima. Inafara de orele de activitate intre mese,
stomacul are nevoie de cel putin doua ore de repaus intre mese
pentru a-si reface rezervele energetice si a prepara sucurile
digestive pentru masa urmatoare. Noaptea stomacul nu lucreaza, ci
se odihneste impreuna cu tot organismul. Alimentele ingerate
seara nu sint digerate, ci numai depozitate pina dimineata, cind
se reia activitatea. In timpul noptii alimentele aflate in stomac
incep sa fermenteze, producind un dezechilibru acido-bazic in
organism cu consecinte nefaste pentru odihna fizica si psihica si
chiar pe termen lung putind duce la demineralizare osoasa, care
se manifesta prin dureri de coloana, incepind cu zona lombara. De
aceea este recomandat ca seara sa se manince foarte putin sau
chiar de loc, iar dupa ora 6 seara este contraindicat de a se mai
minca.
Ce am mai putea spune despre mesele tirzii? Energia cistigatä
din caloriile obtinute din mesele tirzii, nu este necesarä in
timpul somnului. Dä stomacului täu de muncit devreme in timpul
zilei. Un vechi proverb, spune sä mäninci micul dejun ca un
rege cumpätat, prinzul ca un print särac si cina ca un
cersetor.
Mincind doar o cinä foarte usoara sau deloc, si neluind nici o
gustare inainte de a merge la culcare, vei läsa stomacul sä se
odihneascä peste noapte, si vei putea dormi acel somn adinc,
esential pentru a te simti cu adevärat odihnit a doua zi.
Primeste organismul täu odihna deplina cind are cel mai mult
nevoie de ea? Ce se intimplä cu mincarea atunci cind o mäninci
chiar inainte de a te duce la culcare? Digestia se face foarte
incet pentru cä stornacul incearca si el sä se odihneascä. Te
trezesti obosit si indispus, deoarece stomacul täu a incercat
sä se mentina treaz toatä noaptea ca sä-si indeplineascä
functia. Nu vei avea poftä de mincare pentru micul dejun. Vei fi
tentat sä bei in grabä o ceascä de cafea si sä mäninci o
gogoasä, sä incep sä consumi intre mese alimente bogate in
calorii care vor adäuga kilograme greutatii tale si te vor lipsi
de substante nutritive.
Corpul täu are nevoie de un singur lucru intre mese: apä. Insä
bind apä sau chiar cantitäti mari de suc sau supä in timpul
meselor, sucurile digestive vor fi diluate, fapt ce are
consecinte negative asupra duratei si calitatii digestiei. Asa
cä asigurä-te cä bei apä cu cel putin o jumätate de ora
inainte de masä si o orä si jumätate dupä masä.
Cum sa pierzi din greutate?
Existä citeva dezavantaje
majore atunci cind ai un surplus de greutate. In primul rind,
functiile vitale ale inimii, pläminilor, tubului digestiv,
organelor genitale si muschilor sint ingreunate din cauza
acumulärii de prea multä gräsime. In al doilea rind, sistemul
nervos va functiona necorespunzätor din cauza reducerii
capacitätii singelui de a transporta oxigenul. Se creaza un cerc
vicios, functionarea deficitara a creierului, ducind la
functionarea deficitara a organelor efectoare, si invers. In al
treilea rind, numai 60% din cei care sint supraponderali traiesc
pinä la virsta de 60 de ani. In al patrulea rind, tot de
alimentatie sint legate dereglärile metabolice, asa cum sint
guta, artrita, diabetul, nivelul ridicat de colesterol si
trigliceride in singe. Aceste boli duc la ingrosarea singelui
care face ca inima sä pompeze mai greu. Dacä doresti sä pierzi
din greutate, vei fi pläcut surprins sä afli cä ceea ce vei
inväta din acest articol este exact ceea ce te va ajuta in
atingerea scopului täu si apoi in mentinerea greutätii tale
normale.
Urmind un program bine structurat, vei dobindi motivatia pentru
ceea ce faci si vei intelege cit de important este sä fii
temperat in toate lucrurile, indepärtind astfel kilogramele in
plus, la rata de circa 0,5-1 kg pe säptäminä, adicä 25-50 kg
intr-un an. Astfel nu te vei mai simti niciodatä obosit, släbit
sau infometat din cauza dietei. De fapt, niciodatä nu vei mai
avea nevoie de o "cura de släbire". In mod simplu,
mentinind stilul de viatä pe care l-ai adoptat, in mod treptat
si sigur vei recistiga greutatea normalä si o vei mentine.
In continuare, iatä citeva sugestii pentru a avea puterea spiritualä necesarä mentinerii hotäririlor luate:
·Incepe fiecare zi
dedicindu-ti viata si vointa ta lui Dumnezeu. Ia un caiet si
scrie fägäduinte din Biblie si cuvinte de incurajare din partea
lui Dumnezeu cum ar fi Matei 6, 33; Plingerile lui Ieremia 3,
22.23. Reciteste-le zilnic in timpul dedicat cresterii
spirituale.
·Ia-ti timp sä dezvolti o relatie personalä cu Isus prin
rugäciune si citirea Cuvintului Säu ( vezi 2 Corinteni 3, 18).
·Memoreaza fägäduintele din Biblie si repetä-le pe tot
parcursul zilei (2 Petru 1,4; Psalmi 119,11; 1 Timotei 4,15).
·Cind esti ispitit sä mäninci ceva nesänätos, peste
mäsurä, sau sä gusti ceva intre mese, cere ajutorul lui
Dumnezeu. El ti-a promis cä te va ajuta. EI te va intäri in
hotarirea ta, El va fi cu tine si se va ingriji de tine.
Aminteste-ti cä El te va ajuta sa biruiesti. Reciteste
fagaduintele Lui si considerä-le ca fiind date pentru tine
personal (1 Corinteni 15,57; Filipeni 4,13; Psalmi 91,2; 2
Corinteni 12,9.10).
·Cere prietenilor tai sä te sprijine in rugaciune. Apeleazä la
acei care Il iubesc pe Dumnezeu si se tem de El (Evrei 3,13).
·Tine un jurnal in care sä-ti inregistrezi toate biruintele pe
care Dumnezeu ti le-a dat. Cind esti descurajat si ispitit sä
renunti, reciteste-le (2 Samuel 7,12; Psalmi 103,2).
·Laudä pe Dumnezeu pentru toate biruintele pe care ti le dä (1
Cronici 29, 10.11).
·Apreciazä valoarea ta personalä nu in baza aparentelor
succese sau esecuri, ci in baza faptului cä tu esti fiul sau
fica lui Dumnezeu (1 loan 3,1; 4,4).
·Nu te descuraja niciodatä! Chiar dacä ai luat o decizie
gresita, nu dispera ; roag-te si cere iertare de la Dumnezeu,
predind din nou vointa ta Lui. Analizeazä ce te-a condus la
cädere si evitä sä repeti geseala. Stai departe de orice
ispite si tentatii posibile. Nu tine dulciuri sau präjituri in
casä (Romani 13,14; Mica 7,7.8.19; Proverbe 24,16).
·Uitä trecutul! Nu lasa nimic sä te impiedice sä discerni
planul pe care il are Dumnezeu cu tine - un stil de viatä mult
mai sänätos si fericit. Aminteste-ti cä ceea ce vezi cind iti
iei ochii de la tinta ta sint piedicile (Filipeni 3,13.14; loan
10,10).
·Inainte, in timpul si dupä fiecare masä, cere lui Dumnezeu
binecuvintarea pentru mincare si putere de a fi cumpätat
(Eclesiastul 10,17).
·Fä din exercitiul fizic o parte a vietii tale. Exercitiul
fizic nu numai cä te mentine in formä, dar este absolut
esential in controlul si mentinerea greutätii normale.
Exercitiul reduce apetitul excesiv si intensificä metabolismul
ajutind la arderea rapidä a caloriilor ce sint in plus (Isaia
40,3 1; 1 Corinteni 9,24?27).
Cum sa-ti planifici mesele:
1.Roagä pe Dumnezeu sä te
conducä in planificarea, selectarea si prepararea hranei,
folosind doar alimentele pe care El le-a destinat pentru placerea
si sänatatea ta: fructe, nuci, cereale, legume si verdeturi
(Geneza 1,29; 3,18).
2.Manincä mai putine alimente concentrate, asa cum este zahärul
(Proverbe 25,27), mai putine cereale docorticate, grasimi si
ulei. Nu consuma alcool (Proverbe 20, 1). Din punct de vedere
nutritiv, aceste alimente sint särace in substante nutritive.
Caloriile din alimentele mentionate mai sus adaugä la greutate
si ofera putine vitamine, minerale, sau proteine (Proverbe
23,1-3; Daniel 1,8-20).
3. Mänincä la ore fixe. Micul dejun sä fie cea mai importantä
masä a zilei. Manincä moderat la prinz, si nimic (sau foarte
putin) la cinä.
4.Fä-ti o regulä ca niciodatä sä nu mäninci intre mese.
Lasindu-ti stomacul sä se odihneascä, vei reduce riscul unei
indigestii si vei evita acumularea acelor calorii care te-ar
impiedica sä iti atingi tinta in ce priveste greutatea normala.
Plänuieste niste activitäti alternative pentru momentele cind
vei fi ispitit sä maninci intre mese din plictisealä - ceva
care sä-ti inbogateascä cunostintele sau poate o ocupatie care
sä iti ofere satisfactia implinirii (Eclesiastul 10, 17).
EXERCITIUL FIZIC
Corpul täu este proiectat pentru miscare. Pentru a realiza
aceasta, noi avem peste 600 de muschi scheletici. Fiecare
individ, indiferent de virstä, poate avea multe beneficii de pe
urma exercitiului fizic. Ceea ce nu folosim, pierdem. Orice
program de exercitiu fizic ar trebui sä urmeze urmatoarele
principii :
·Plänuieste-ti programul de
exercitii.
·Bucura-te de tipul de exercitiu pe care l-ai ales.
·Variazä tipurile de exercitii.
·Aminteste-ti cä regularitatea este importantä.
·Sporturile necompetitive sint cele care ar trebui alese pentru
exercitiu.
·Cel mai bine este ca exercitiul sä fie facut afara in aer
liber.
·Exercitiul este bun pentru oricine.
Inactivitatea (sedentarismul)
este o cauzä principalä a bolilor, iar activitatea este un
mijloc de crestere a vigorii fizice, mentale si spirituale. "Nu
existä medicament in circulatie sau in perspectivä care sä
promitä atit de mult in mentinerea sänatätii ca un program
regulat de exercitiu fizic" - Dr. Bortz, Jurnalul
asociatiei medicale americane,1982.
Aceasta este o veste buna!
Si analizäm putin citeva
dintre beneficiile oferite de exercitiul fizic:
·reduce stresul
·amelioreazä durerile de cap
·reduce depresiunile nervoase
·dezvoltä agerimea mintii (I.Q.-ul)
·scade nivelul de zahär in singe
·reduce concentratia trigliceridelor din singe
·regleazä nivelul de hemoglobinä
·scade concentratia colesterolului din singe
·stimuleazä sistemul imunitar
·sporeste energia organismului
·regleazä traficul intestinal
·ajutä la normalizarea greutätii
·prelungeste viata
·alungä insomnia
·reface tonusul muscular
·creste mobilitatea articulatiilor
·fortificä sistemul osos
·ajutä la mentinerea unei posturi corecte
·mareste capacitatea plaminilor
·mareste elasticitatea vaselor sanguine
·intensificä circulatia singelui
·sporeste eficienta inimii
·redä roseata obrajilor
latä 11 cai de mentinere a motivatiei pentru exercitiu :
1.Pune-ti tinte.
2.Tine o evidentä a sedintelor de exercitiu.
3.Adoptä o gama largä de exercitii.
4.Alege timpul potrivit pentru exercitiu.
5.Fä exercitiile care iti fac placere.
6.Discutä cu altii despre programul täu.
7.Aminteste-ti cä tu esti un templu al Duhului Sfint.
8.Include in program si pe partenerul täu de viata sau un alt
membru al familiei.
9.Fä-ti rost de imbracäminte si echipament corespunzätor.
10.Incepe incet progresind treptat.
11.Mentine un program simplu.
APA
Iata citeva din functiile organismului asupra cärora apa are un
efect benefic:
· Circulatia. Apa mentine viscozitatea normalä a singelui.
· Digestia. Apa asigurä producerea unei cantitati suficiente de
salivä si sucuri gastrice necesare pentru o digestie
corespunzätoare. oNutritia. Apa (care reprezintä 90% din plasma
sanguina), transportä substantele nutritive la fiecare celulä a
corpului. Vitaminele, mineralele, proteinele, gräsimile si
hidrocarbonatii ajung la celule dizolvate in apa din singe.
· Lubrifierea. Apa asigurä perna de fluid de care fiecare
incheieturä sau articulatie are nevoie. 0 hidratare normalä
permite articulatiilor sä alunece usor, fara zgomot si fara
uzura. Deasemenea, apa din corp nu permite acumularea de
reziduuri metabolice in muschi si asigurä umezirea necesara a
suprafetei ochiului.
· Eliminarea de lichid. Apa contribuie la pästrarea in bunä
conditie a muschilor. Retentia de lichid nu este cauzatä de prea
marea cantitate de apä consumatä si nici nu este vindecatä
prin reducerea cantitätii de apä consumate. Dimpotrivä,
consumul de apä poate trata aceastä conditie numitä retentie
de lichid (tesuturile acumuleazä lichid in exces, pärind
umflate).
· Imunitatea. Apa luptä cu boala si märeste rezistenta la
infectii prin mentinerea hidratärii celulelor. Pentru a te
mentine in noul täu obicei de a bea apä, de mare folos ar fi un
program scris. Pune-l pe perete in camera unde petreci cea mai
mare parte a timpului täu.
· Temperatura. Apa mentine buna fünctionare a glandelor
sudoripare, astfel reglind temperatura corpului. Cele 2 milioane
de glande sudoripare ale pielii elimina apä din corp, mentinind
astfeI pielea umedä si moale, si eliminind toxinele. Activitatea
fizicä viguroasä märeste transpiratia. Dacä transpiratia
devine mai abundentä decit in mod normal, acesta este un semn
clar cä ai nevoie sä bei chiar mai multä apä decit de obicei
pentru a inlocui pierderea de lichid a corpului. In zilele foarte
cälduroase, uscate, cind transpiratia din cauza cäldurii sau
activitätii viguroase se evaporä aproape imediat, o
deshidratare severä poate rezulta fära ca transpiratia sä fie
evidentä.
· Atitudinea. Consumul de apä stimuleazä atitudinile pozitive.
Cercetäri in domeniu au arätat cä cei care consumä o
cantitate adecvatä de apä devin mult mai veseli, sociabili si
energici.
· Eliminarea substantelor reziduale. Apa previne constipatia.
Consumul zilnic a 2 litri de apä este mult mai eficace decit
medicatia: apa ajutä la prevenirea infectiilor vezicii urinare
si ale rinichilor, impiedicä formarea de pietre si scade nivelul
de toxine din singe. Rinichii contin 83% apä. Cu cit bei mai
multä apä, cu atit mai usor le va fi rinichilor täi sä
elimine toxinele din corp. De exemplu, este mai usor sä speli o
gramadä de vase intr-o chiuvetä plinä cu apä decit intr-o
ceascä cu apä.
· Conservarea. Desi o anumita cantitate de apä din corp se
evaporä, organismul nostru are o capacitate uimitoare de
conservare a apei. Rinichii si sistemul digestiv au cele mai
eficiente mecanisme de reciclare si recuperare a apei care au
fost create vreodata.
Corpul foloseste si refoloseste 9450 de litri de apä zilnic (40
000 de pahare)! Rinichii filtreazä 1510 litri de singe pe zi, si
doar 10 - 11 pahare ( 240ml/pahar) de apä sint
"pierdute" zilnic in acest proces: 5 ½ pahare sint
eliminate prin urinä, 2 pahare de apä sint degajate prin
respiratie sub formä de vapori, ½ prin scaun si 2 pahare sint
evaporate prin piele. Este intr-adevär necesar sä bei 10 pahare
de apä pe zi pentru a inlocui cele 10 pahare de lichid pierdute
in mod normal ? Nu, de regula ai nevoie sä inlocuiesti prin
consumul de apä doar 6 pinä la 8 pahare cu capacitate de 240
ml. Existä aproximativ 2 pina la 3 pahare de apä in hrana pe
care o mäninci, si circa 1 ½ pahare de apä este inapoiat
corpului prin arderea (metabolizarea) caloriilor pentru a degaja
energie.
Atunci citä apä este necesarä corpului täu? Pentru a
recistiga, mentine si intäri sänatatea, consumul regulat
adecvat de apä este absolut necesar. Un adult sedentar de
virstä medie ar trebul sä bea 1 pahar de apa de 240 ml, pentru
fiecare 9 kg de greutate a corpului, deci pinä la 8-10 pahare de
apä pe zi. De exemplu, o persoanä cu greutatea de 54 de kg are
nevoie zilnic de 6 pahare pentru a inlocui pierderea de apä a
corpului. Dar daca temperatura mediului ambiant sau nivelul de
activitate fizica creste, trebuie sä creascä proportional si
consumul de apä.
Dar cind ar trebui sa bei apä?
Primul lucru pe care trebuie sä-l faci dimineata la sculare este
sä bei 240-355 ml de apä, 475-700 ml pina la amiaza, 475-700 ml
dupä-amiaza si 240 ml seara sau mai devreme pentru a nu deranja
somnul.
Cind iti stabilesti programul de consumare a apei, aminteste-ti
sä lasi cel putin ½ de orä inainte de masä si 1 ora si ½
dupa masä. Nici un strop de apä nu ar trebui folositä in
timpul mesei.
De ce? Lichidele dilueazä saliva, sucurile gastrice din stomac,
astfel digestia fiind intirziatä pinä ce stomacul absoarbe
excesul de fluid.
Pentru cä stomacul a fost proiectat sä lucreze la o anumitä
temperaturä, consumul de bäuturi fierbinti sau foarte reci nu
este favorabil pentru digestie. In acest caz lichidele fierbinti
trebuiesc räcite inainte ca digestia sä inceapä, iar lichidele
reci trebuiesc incälzite.
Si in sfirsit, nu consuma alcool! Centrul American de
Control al Bolilor a identificat alcoolul ca fiind printre
primele trei cauze ale mortalitätii in Statele Unite. Alcoolul
vatämä ficatul, fäcindu-l incapabil de a purifica singele.
SOARELE
Prin darul luminii soarelui, Creatorul nostru a dat lumii o sursa
vitala de energie, cäldura si Iuminä.
Plimbä-te afara la amiazä si priveste in sus. Toti fotonii
emisi de soare in acel moment colectati in palma ta ar cintäri
doar 2 kg. Cu mingiierea sa usoara si blinda, lumina soarelui
däruieste familiei umane nenumärate beneficii. Prin acest dar
minunat Creatorul nostru ne-a oferit unul dintre cei mai
eficienti agenti vindecätori pentru corpul si mintea noastra.
Iata citeva din efectele benefice ale luminii soarelui:
·mareste debitul cardiac cu
39% la o singurä expunere a corpului la soare. In acelasi timp,
secventa diastolicä cardiacä (perioada de timp in care inima se
odihneste) este diminuatä.
·vasodilatatie si un aport crescut de singe la nivelul pielii.
·scade tensiunea arteriala. Dupä o expunere moderatä la soare,
tensiunea sistolicä si diastolicä scade treptat pinä ce atinge
valoarea minima normala, iar scäderea se va mentine chiar si
dupa sase zile de la expunere.
·märeste capacitatea singelui de a transporta oxigenul si
ajutä oxigenului sä ajunga mult mai usor la tesuturi si
articulatii prin actiunea vasodilatatoare directä si reflexä
asupra vaselor sanguine.
·scade nivelul de colesterol din singe transformindu-l in
vitamina D.
·scade nivelul concentratiei trigliceridelor, o parte componenta
a gräsimilor din singe.
·märeste numärul de leucocite (globule albe) si capacitatea
lor de a lupta impotriva infectiilor.
·ridicä nivelul de gamma globulina, un element esential in
apararea imunitara.
·ajutä la vindecarea ränilor.
·omoarä microbii din corp sau de pe corp. Chiar infectiile de
piele pot fi trate prin expunere la soare.
·imbunätäteste functionarea ficatului.
·stimuleazä ficatul in producerea unei enzime care va mari
capacitatea corpului de a rezista la poluanti ai mediului
inconjurator. Intr-un experiment fäcut pe animale, s-a constatat
cä acei indivizi carora li s-a dat o dozä mortala de substantä
toxicä si nu au fost expusi la soare au murit, pe cind cei care
au fost expusi la soare au supravietuit.
·sporeste rezistenta si tonusul muscular. Studii au arätat cä
celor care fac exercitii fizice afarä in aer liber li se
dezvoltä muschii mai repede decit acelora care exerseaza
inäuntru.
·produce vitamina D din colesterolul din piele. Vitamina D
märeste cantitatea de calciu asimilat prin digestie, ajutind
astfel la buna functionare a sistemului osos. Acesta este un
factor care previne osteoporoza.
·reduce frecventa cariilor dentare.
·regleaza concentratia zaharului din singe. Daca concentratia
este prea mare, efectul razelor solare asupra metabolismului
hidrocarbonatilor este aproape acelasi cu cel al insulinei,
exceptind faptul cä nu va scädea concentratia sub nivelul
normal de zahär din singe.
·fiind in contact cu ochii, stimuleazä epifiza (glanda
pinealä) si imbunatateste functionarea hipofizei (glanda
pituitarä), principala glandä a corpulul, care controleazä
toate celelalte glande endocrine, producatoare de hormoni.
·ajutä la stabilizarea ritmului biologic (alternanta ciclurilor
de somn si veghe).
·reduce stresul prin efectul calmant asupra receptorilor din
piele si asupra atitudinilor psihice depresive.
Iata si sase cai de a profita la maximum de razele
soarelui minimalizind orice risc:
1.Efectuarea exercitiului fizic
si lucratul moderat afarä in fiecare zi pe tot parcursul anului
va da aspect si culoare sänätoasä pielii tale. Aceasta te va
proteja de arsuri ale pielii si va imbunätati starea generalä a
sänatätii tale. Soarele moderat face bine, dar prea mult soare
poate deveni periculos. Doar cinci minute pe zi de expunere a
fetei la soare sint suficiente pentru a produce cantitatea de
vitamina D necesarä corpului. S-ar putea sä ai nevoie de mai
multä expunere la soare pentru a obtine aceste beneficii, dar
tine cont de faptul cä va trebui sä stai la soare färä a
ajunge "sä-ti inrosesti pielea". Pielea ta nu ar
trebui sä capete culoarea roz dupä expunerea la soare. Dacä
aceasta se intimplä, atunci inseamnä cä te-ai expus prea mult
la soare. Orice arsurä iti va stresa organismul. Bronzarea
rapidä si arsurile grave sau repetate pot cauza cancerul de
piele in anii care vor urma.
2.Sticla retine 95% din beneficele raze ultraviolete, deci baia
de soare in spatele sticlei nu pare sä fie o idee prea bunä.
3.O dietä säracä in gräsimi si evitarea expunerii excesive la
soare sint vitale pentru reducerea riscului de cancer al pielii.
4.Orele de risc pentru a cäpäta arsuri de piele sint intre zece
dimineata si trei dupä-amiaza, deci ar trebui sä fii atent cu
expunerea la soare intre aceste ore.
5.Evitä cremele si lotiunile de corp, deoarece razele soarelui
ar putea sä le transforme in substante nocive si sä creascä
riscul dezvoltarii unui cancer de piele. Pentru a indepärta
secretiile grase sebacee de pe suprafata pielii, fä un dus sau o
baie inainte de a te expune la soare.
Aplicatii spirituale ale razelor de soare
Toatä natura, creatia lui
Dumnezeu, ne oferä lectii despre Dumnezeu, despre dragostea Lui
si despre planul Lui de mintuire. Poti invata multe din studiul
cärtii naturii, ca si din studiul Bibliei pentru a-L cunoaste
mai bine pe Dumnezeu. Iatä citeva lectii spirituale pentru a ne
ajuta sä vedem pe Creator in opera Sa.
·Totul se invirteste in jurul soarelui, centrul stabil. Astfel
trebuie sä fie si cu Isus in viata noasträ: o influentä
stabilizatoare.
·Soarele ne indicä punctele cardinale: nord, sud, est si vest.
Dacä te pierzi, priveste la soare. In acelasi fel, Isus ne
aratä directia pentru viata noasträ.
·Razele soarelui fac fructele sä se coacä, dindu-le acele
culori frumoase. Cele mai multe legume si fructe sint verzi pinä
sä fie indeajuns expuse la soare, si nu au gust bun pinä nu
sint coapte la soare. Tot asa si reIatia noasträ cu Isus ne va
maturiza si va scoate la ivealä tot ce poate fi mai bun in noi.
·Soarele este singurul lucru pe care omul nu-l poate polua.
Putem gäsi multe alte lucruri pe care sä le afectäm dar nu
putem sub nici o formä sä coborim soarele la nivelul nostru si
sä-l transformäm. Doar el ne poate schimba pe noi.
·Soarele intotdeauna sträluceste din plin, niciodatä nu
oboseste. Chiar dacä sint furtuni näpraznice sau nori grosi, el
incä este tot acolo. La fel, chiar cind nori sau furtuni se
arata pe cerul vietii si totul pare sä il impiedice sä ne
ajungä, Isus este intotdeauna acolo.
·Radiatia soarelui are o putere de atractie care tine toate
planetele pe orbitele lor in jurul lui. Isus in mod constant
atrage fiecare persoanä spre El. Atunci cind ignoram aceastä
fortä de iubire care ne atrage vom fi pierduti.
·Soarele este gratuit si oricine poate sä beneficieze de el.
Fie sarac sau bogat, räu sau bun, neinstruit sau instruit, pe
oricine el este gata intotdeauna sä-l slujeascä.
·Dacä ceva se interpune intre tine si soare, atunci tu vei fi
in umbrä. Dacä lasi ca ceva sä se interpunä intre tine si
Isus atunci vei träi negresit in umbrä! lar in umbrä este mai
frig si mai intuneric. Isus vrea sä ne incälzeascä cu
dragostea si lumina Lui pentru ca si noi la rindul nostru sä fim
o luminä pentru altii!
·Cind soarele este reflectat de cätre lunä, aceasta dä o
luminä foarte frumoasä chiar in intuneric. La fel si noi
trebuie sä reflectäm lumina Printului universului in intuneric.
·Acum citeva aspecte tehnice: märirea debitului cardiac -
cantitatea de singe pompatä de inimä la o singura bätaie -
face inima mult mai eficientä. La fel Isus märeste capacitatea
inimii noastre de a därui dragoste.
·Soarele ajutä la mentinerea unui sistem imunitar puternic
pentru a preveni infectia si a lupta impotriva infectiei dacä
deja a apärut. Tot soarele märeste numärul de globule albe din
singe, creste nivelul de gamma globulina si distruge microbii.
Isus ne dä tuturor arme cu care sä luptäm impotriva päcatului
si omoarä päcatul care este in noi dacä ii permitem sä facä
aceasta. El este mai mult decit binevoitor sä ne curäteascä
viata de päcat.
·Poti tu sä gäsesti si alte paralele?
TEMPERANTA
Fructul prudentei este temperanta. A fi prudent inseamnä a face
ceea ce stii cä este cel mai bine. Departe de a fi negativä sau
restrictiva, temperanta are in vedere binele täu si permite
creierului täu care reprezintä doar a 40-a parte din greutatea
corpului, sä iti controleze actiunile. Ceea ce stii cä e cel
mai bine depinde de faptul cum privesti la corpul täu si ce
autoritate recunosti in viata ta. Pavel, in cea mai popularä
carte din lume, Biblia, spune cä trupul täu este templul lui
Dumnezeu. Cum ai trata tu templul lui Dumnezeu? Ce ai pune in el?
Cum te-ai ingriji de el dacä aceasta ar fi conceptia ta cu
privire la fiinta ta?
Tocmai pentru acest motiv, Dumnezeu a stabilit tipul de hranä
potrivit pentru om. De asemenea El ne-a indicat si hrana care nu
este corespunzätoare pentru corpurile noastre si pe care nu
trebuie s-o consumäm sub nici o forma. El ne-a descoperit vointa
Sa pentru corpurile noastre in Cuvintul Säu, Biblia.
Pe de altä parte, Satana adversarul lui Dumnezeu, a introdus
ideea cä nu se intimplä nimic dacä consumäm ce este räu,
atita timp cit il combinäm cu ceea ce este bun.
Definitia temperantei ne sugereazä faptul cä tot ceea ce noi
facem afecteazä calitatea si cantitatea vietii noastre.
0 zonä de posibilä ambiguitate in definitia temperantei a fost
clarificatä de inteleptul Solomon. El vorbea de folosirea a ceea
ce este bun, dar nu in cantitäti exagerate. De ce ? Pentru cä
chiar si ceea ce este bun ne poate vätäma dacä este in exces.
Aici putem observa o crestere, de aceastä datä de la bine spre
mai bine. Astfel, adevärata temperantä poate fi definitä ca
totalä abstinentä de la ceea ce este räu si vätämätor, si
cumpätare in ceea ce este bun. Putem sä ne däm seama cu
usurintä cä temperanta ar trebui sä fie fündamentul vietii si
al deciziilor noastre in ceea ce priveste sänätatea.
Cind Adam si Eva au päcätuit in grädina Edenului (Geneza 3),
ei au fost inselati de sarpe, de Satana, ca sä mänince ceea ce
Dumnezeu le-a interzis sä mänince. Ei au dat friu liber
apetitului si poftelor lor, si s-au läsat influentati de
altcineva decit de Cuvintul lui Dumnezeu. De cind s-a näscut
blestemul lipsei de stäpinire de sine, bärbati si femei din
toate veacurile au cäzut astfel pradä in mainile Satanei. In
loc de a-si exercita in fiecare moment puterea de a alege binele,
omul a fäcut alegeri gresite, vätämindu-se pe el insusi si pe
altii. Un exemplu poate fi viciul fumatului. Fumatul nu numai cä
vatämä pe cel ce fumeazä, dar este la fel de däunätor si
pentru cei care respirä si träiesc in jurul fumätorului.
Cum putem noi cistiga ceea ce am pierdut in grädina Edenului? Ce
putem face pentru a putea recistiga puterea controlului de sine,
astfel incit sä avem capacitatea moralä de a face alegerile
cele bune in orice moment? Räspunsul este cä primindu-L pe Isus
Hristos in inimä vom avea o inimä (minte) nouä, dorinte noi si
totodatä darul temperantei - puterea de a asculta. (citeste Ioan
1,12; Ezechiel 36,26; Psalmi 37,4; Galateni 5,22-23).
AERUL
"Aerul, acest pretios dar al cerului, pe care toti
pot sä-l aibä, te va binecuvinta cu influenta lui intäritoare
dacä nu-i vei impiedica accesul. Primeste-l cu bucurie, cultivä
dragostea pentru el…" E.G. White, Märturii
pentru comunitate, vol.1, pag. 702.
Nimic nu este mai esential pentru bunästarea sänätätii tale
decit aerul curat. Viata depinde mai mult de aer decit de
mincare.
Isus in timpul cind a stat in pustie, sau victimele din lagarele
de concentrare au stat färä hranä 40 de zile sau si mai mult;
dar färä aer curat in numai 4-6 minute incepe vätämarea
creierului si in urmätoarele minute are loc moartea. Aerul
curat, apa si lumina soarelui sint cele mai abundente si
esentiale daruri ale Creatorului.
Deasemenea aerul, apa si soarele sint curätitori universali.
Toate animalele si creaturile eliminä aer consumat. Materiile in
stare de descompunere produc un aer nesänätos si viciat. Dar
vegetatia contribuie la purificarea aerului. Frunzele consumä
bioxidul de carbon din aer si cu ajutorul soarelui, prin procesul
numit fotosintezä, produc oxigenul care este räspindit in
atmosferä.
Corpul nostru a fost proiectat sä foloseasca aer proaspät si
curat chiar si in timpul iernii.
Comparä aerul
proaspät si curat cu aerul inchis si stätut:
Ionii negativi din aer
Ce sint acestia?
Ioni de oxigen cu sarcinä negativä (aerul proaspät de tarä)
De cine sint produsi?
De razele soarelui, cäderi de apä, particulele radioactive din
atmosferä, scoarta teresträ, copaci, plante.
Ce efecte au?
Amelioreazä afectiunile respiratorii (astmul), au un efect
calmant, mentine starea de voie bunä, imbunätäteste somnul,
märeste capacitatea de muncä, imbunätäteste starea generalä
a sänätätii, sporeste activitatea cililor si microvililor,
omoarä virusurile si bacteriile.
Ionii pozitivi din aer
Ce sint acestia?
Ioni cu sarcinä pozitivä sint asa numitii oxidanti. Acestor
ioni le lipsesc un electron pentru a avea o forma stabila. Din
aceastä cauzä ei räpesc electroni altor substante chimice
organice sau anorganice, destabilizindu-le si denaturindu-le in
acest fel. Ionizare pozitiva poate fi intilnita in aerul inchis
si viciat din orase si centre industriale.
De cine sint produsi?
Praf, poluare, bacterii, aerul conditionat si incälzirea
centralä, materialele sintetice, materialele moderne de
constructie. Toate acestea duc la nasterea de forte electrice mai
puternice decit legatura electrica dintre oxigen si electronii
sai in forma sa stabilä. Aceste forte electrice desprind un
electron din garnitura oxigenului, transformindu-l intr-un ion
pozitiv de oxigen instabil din punct de vedere electric, care
insa va incerca sa-si recupereze forma stabila acaparind un
electron de la alte substante cu forte electrice mai slabe decit
el.
Ce efecte au?
Agraveazä afectiunile respiratorii (astmul), märeste tensiunea
si anxietatea (teama), provoacä letargie si insomnie, märeste
glanda tiroidä, diminueazä activitatea cililor si microvililor,
släbeste rezistenta la infectii.
Existä o diferentä, nu-i asa?
Si multi oameni träiesc in aerul inchis si poluat de oras.
Scäderea cantitätii de oxigen din corpurile noastre este un
factor ce poate avea urmatoarele efecte negative:
1.formarea acidului lactic
2.colesterol crescut in singe
3.artritä
4.cresterea riscului de cancer
5.glaucom
6.cataracte
7.schizofrenie
8.cresterea tensiunii arteriale
Ei bine, dacä acestea te-au convins cä trebuie sä respiri aer
curat cu ioni negativi, urmeazä unmätoarele principii:
1.nu purta imbräcäminte strimtä
2.adoptä o posturä corectä
3.petrece cit mai mult timp in aer liber
4.träieste la tarä
5.deschide ferestrele
6.respirä adinc
7.respirä corect folosind diafragma (muschiul care desparte
toracele de abdomen)
8.fä-ti exercitiul fizic in aer liber
9.tine plante si flori in ghivece in casä
10.foloseste produse naturale (imbräcäminte, mobilä, materiale
de constructie, etc.)
Stai intr-un mediu in care nu se fumeazä. Aceasta va contribui
la scäderea tensiunii, la micsorarea riscului unui atac de
inimä si a imbolnävirii de cancer. In ziua in care un fumätor
inceteazä de a mai fuma, riscul lui de a muri subit prin atac de
cord scade in mod surprinzätor. Circulatia se imbunätäteste
automat si riscul unui infarct cardiac cauzat de formarea
cheagurilor de singe scade, deoarece fumul de tigarä contine
substante vasoconstrictoare care ingusteazä vasele de singe.
Dacä doresti sä te lasi de fumat, roagä-te lui Dumnezeu pentru
putere si lasä-te dintr-o datä si nu in mod treptat. Inceteazä
de a mai consuma alcool, cafea, condimente - acestea doar märesc
pofta de a fuma. In locul acestora, mänincä fructe proaspete si
legume, bea apä multä intre mese, fä un dus sau o baie de
douä ori pe zi pentru prima säptäminä si fä exercitiu fizic
sau plimbäri pe jos o datä sau de douä ori pe zi. Acestea iti
vor ajuta corpul sä elimine foarte repede nicotina si alte
oträvuri, astfel incit pofta de a fuma nu va intirzia sä
disparä.
Martin Luther spunea cä "rugäciunea este respiratia
sufletului". Ce potrivitä ilustratie a constantei
necesitätii de rugäciune. Fiecare gurä de aer pe care o
respiräm ar trebui sä ne aminteascä de nevoia noasträ de
Dunmezeu. Acesta ar putea fi motivul pentru care Scriptura ne
zice: "Rugati-vä neincetat" (1 Tesaloniceni 5,17). Asa
cum respiratia este vitalä pentru viata noasträ fizicä,
rugäciunea este vitalä pentru viata noasträ spiritualä.
ODIHNA SAU RELAXAREA
Un aspect vital al unui stil de vialä sänätos si pozitiv este
cantitatea si calitatea somnului pe care il avem. In aceastä
privintä, la fel ca si in alte aspecte ale stilului de vialä,
este important ca sä ne amintim de conceptul temperantei si
anume evitarea acelor lucruri care vatämä si cumpätare in
acelea care sint de folos. Prea mult sau prea putin somn poate
lucra impotriva noasträ. Urmätoarele principii sint ajutätoare
pentru cei care cu greu reusesc sä doarmä sau sä se
odihneascä:
1.Este necesar un program de
exercitiu fizic regulat si riguros, in mod special acele
exercitii care ne aduc in contact cu solul si aerul proaspät de
afarä.
2.Fä tot posibilul sä mergi la culcare si sä te trezesti la
aceiasi orä. "Ceremoniile" inainte de culcare ne
pregätesc pentru somn.
3.Evitä sä dormi dupä-amiaza. Dacä totusi ai nevoie sä-ti
completezi somnul, in general e mai bine s-o faci in prima parte
a dupä-amiezei.
4.Cel mai bine este ca mesele de seara sä fie usoare si luate cu
cel putin trei ore inainte de a merge la culcare. Nu lua nici o
gustare chiar inainte de a te culca.
5.Evitä sä dormi intr-un mediu zgomotos.
6.Cind dormi picioarele sä-ti fie bine acoperite pentru a
preveni räceala care poate contribui la tulburarea somnului.
7.Un pat comod si un asternut de pat usor vor forma un mediu
propice pentru dormit.
8.Fereastra dormitorului ar trebui sä fie deschisä tot timpul
zilei (24 ore) si al anului pentru a avea aer curat, dar evitä
curentul care iti poate provoca räcealä. Deasemenea, vorbind
despre mediul in care dormi, este cel mai bine sä nu tii camera
prea incälzitä. Nu iti acoperi capul in timp ce dormi.
9. Evitarea oricärui excitant de orice tip va asigura calitatea
odihnei tale. Acesti excitanti pot fi televizorul, stresul,
supraalimentatia, mesele tirzii, bäuturile ce contin cofeinä,
mincarea condimentatä si excitantä cum ar fi carnea, alimentele
rafinate, alcoolul, zahärul si tutunul.
10.Bea suficientä apä. Aceasta este esentialä pentru un stil
de viatä sänätos.
11.O baie cäldutä de 8-10 minute poate fi de mare folos.
Sterge-te pe corp, dar nu te frictiona prea tare.
12.Obisnuieste-te sä stai treaz in timpul orelor de veghe. Nu-ti
permite sä atipesti in timpul sedintelor... concentreaza-te!
13.Relaxeazät-te respirind adinc de 40-50 de ori.
14.Lasä?ti gindurile sä se indrepte cätre lucrurile ceresti.
Mediteazä la bunätatea si dragostea lui Dumnezeu. Roagä-te!
15.O medie de 7- 9 ore de somn pe noapte este un ideal bun de
atins, si cind te trezesti, scoalä-te si zi un bun venit zilei
celei noi!
16.Evitä sä muncesti peste mäsurä in timpul zilei, aceasta in
special pentru cei a cäror muncä este in cea mai mare parte
intelectualä si adesea stresantä.
17.Citind paragrafe usoare din Biblie, poezie, sau altceva de
acest gen iti vei indrepta gindurile spre lucrurile relaxante
pentru minte.
18.Dacä ai niste "afaceri nerezolvate" cum ar fi
minia, resentimentele, sau alte emotii puternice care iti
ingreuneazä inima, ia-ti timp si vorbeste cu persoana, sau
persoanele implicate. "Limpezirea cerului de nori" este
cheia vitalä pentru un somn odihnitor.
19.Ia-ti timp pentru activitäti recreative compensatoare -
activitäti care te vor ajuta sä intineresti si sä stabilesti
un echilibru in viata ta. Acesta este un aspect esential pentru
un somn bun si pentru eliberarea de stres. Activitätile in
naturä par a fi cele mai inviorätoare si regeneratoare.
20.Uitä-te mai putin la televizor si citeste numai ceea ce este
adevärat si curat. Mintea a fost creatä sä fie impresionatä
si formatä de ceea ce vede si aude. Ce beneficiu poate sä aibä
asaltarea ei cu mii de acte de violentä si scene imorale?
Cuvintul Lui Dumnezeu ne aratä clar cä "privind noi
devenim schimbati" (2Cor. 3,18). Vrem noi cu adevärat sä
experimentäm acest cuvint al lui Dumnezeu permitindu-i Lui sä
aleagä ceea ce este cel mai bun pentru noi, sau vom urma
dorintelor noastre si vom cäuta mai departe propriile noastre
pläceri?
INCREDE-TE IN DUMNEZEU
"Increde-te in tine insuti
si vei fi dezamägit; increde-te in prieteni si ei te vor
päräsi si vor muri; increde-te in
bogätie si ea iti va fi luatä; increde-te in reputatie si niste
limbi calomniatoare ti-o vor distruge, dar increde-te in Dumnezeu
si niciodatä nu vei fi dat de rusine." (D. L. Moody)
"Am tinut multe lucruri in mainile mele si le-am pierdut pe
toate; dar orice am asezat in mainile lui Dumnezeu, aceea am
incä si acum." (Martin Luther)
"Prin increderea in puterea de sus, noi vom avea o viatä
linistitä. In El vom gäsi putere si nu släbiciune,
intelepciune in loc de ignorantä. Noi nu ar trebui sä ingäduim
mintilor noastre sä se preocupe de eul personal, pentru cä
fäcind asa ne indepärtäm de Dumnezeu.
Päsärile sint buni invätätori ai increderii. Tatäl nostru
ceresc se ingrijeste de ele; dar ele trebuie sä-si stringä
hrana, sä-si construiascä cuiburile si sä-si creascä puii. In
fiecare clipä ele sint expuse pericolului dusmanilor care cautä
sä le distrugä. Dar totusi ce voioase merg ele la munca lor! Ce
plin de bucurie este ciripitul lor! " (E.G. White)
Da, adevärata rezolvare a problemei stresului implicä
increderea. Increde-te in puterea si dragostea Lui divinä pentru
tine! Prinde-te bine de aceastä fringhie avind un Dumnezeu activ
de cealaltä parte a fringhiei. Vointa si eforturile umane unite
cu puterea lui Dumnezeu nu vor fi neputincioase in fata
problemelor, ci trecind prin ele si depäsindu-le impreunä cu
El, vei avea pace.
Pentru informatii suplimentare va sta la dispozitie:
Dr. Micliuc Florin 0740 / 840 220 mismed@rdslink.ro mismed@cidnet.de